Alegeri SUA. Elon-racheta electorală, acuzații de plagiat și Donald europeanul se molipsește de la Donald americanul

Mai sunt 16 zile până la alegerile prezidențiale din Statele Unite. La final de maraton, începe sprintul. 

În peste jumătate dintre statele americane, se derulează deja votul anticipat care poate fi exprimat fie în persoană, fie prin corespondență. Doar trei state, Alabama, Mississippi și New Hampshire, nu organizează vot anticipat în persoană, iar votul prin poștă este disponibil doar pentru cei care au un motiv întemeiat pentru a absenta în ziua alegerilor.

Niciunul dintre cei doi candidați, democrata Kamala Harris și republicanul Donald Trump, nu s-a delimitat încă în preferințele alegătorilor. 

Această cursă strânsă deschide calea, spun analiștii, unei reluări a scenariului din 2020, când Donald Trump a refuzat să accepte înfrângerea în fața lui Joe Biden. O decizie care a culminat cu luarea cu asalt a sediului Congresului american, pe 6 ianuarie 2021, în încercarea de a opri validarea rezultatului alegerilor.

Subiectele care contează

• • Trump, tarifele și dicționarul

Chiar dacă a respins o altă dezbatere electorală și a refuzat apariția în emisiunea „60 Minutes”, Donald Trump a acceptat să vorbească despre programul său economic, într-un interviu pentru Bloomberg, realizat în prezența oamenilor de afaceri strânși la Clubul Economic din Chicago.

„Pentru mine”, a început Donald Trump, „cel mai frumos cuvânt din dicționar este tarif”.

Nu întâmplător îi face „reclamă” termenului. Pe parcursul interviului, fostul președinte american și-a apărat îndelung pasiunea pentru taxe vamale, măsură care, în Trumponomics, e leacul pentru toate problemele economice ale țării. 

Republicanul crede că tarifele vor salva industria, vor încuraja americanii să cumpere produse locale, vor genera fonduri pentru acoperirea altor necesități economice. America va fi măreață din nou.

Planul lui, dacă va fi reales, e să sporească taxele vamale cu până la 60% pentru produsele din China și să aplice taxe pe până la 20% pentru bunurile venite din oricare altă țară. 

Cu alte cuvinte, a tras linie Bloomberg după acest interviu, o nouă administrație Trump ar porni un război comercial cu restul lumii. 

Și dacă pe americanii de rând implicațiile geopolitice îi cam lasă rece, economiștii atrag atenția că aplicarea unor taxe mai mari sau suplimentare pe importuri nu se deduce din buzunarul țărilor de unde vin produsele. Și nici importatorii din SUA nu vor fi cei care vor plăti. Nota de plată ajunge întotdeauna la consumator, prin creșterea prețurilor pe bunurile de import.

Și, din moment ce 99% dintre americani au răspuns într-un sondaj Gallup că cea mai importantă problemă pentru ei este starea economiei, specialiștii insistă că printre efectele imediate ale politicilor comerciale ale unei eventuale administrații Trump2 se numără o creștere a inflației până la nivelul din perioada pandemiei, adică în jurul a 9%. În prezent, este la 2,4%. 

• • Se strigă „plagiat”. A fost sau n-a fost?

Kamala Harris este acuzată de plagiat. Un profesor austriac, supranumit „vânătorul de plagiate”, a făcut o analiză a cărții „Smart on Crime”, pe care Kamala Harris a publicat-o în 2009 și în care detaliază ideile sale despre îmbunătățirea sistemului judiciar din Statele Unite. 

Această analiză a fost diseminată în online de activistul conservator Christopher Rufo, care a acuzat-o pe candidata la președinția SUA că a copiat mai multe pasaje fără mijloacele corecte de citare. 

În ultimele zile, cartea a fost analizată pe toate părțile de experți americani, în încercarea de a stabili dacă acuzațiile se confirmă sau nu. 

Au fost găsite paragrafe luate mot-à-mot de pe Wikipedia, dintr-un comunicat de presă sau dintr-un reportaj TV, cărora le lipsea atribuirea corectă. 

Pentru că subiectul este atât de sensibil, părerile sunt împărțite. 

The New York Times scrie că niciunul dintre pasajele evidențiate nu copiază ideile unui alt autor, cea mai gravă formă de plagiat.

Un profesor de psihologie specializat în identificarea plagiatelor în lucrările științifice a declarat pentru Associated Press că, în timp ce neregulile constatate se înscriu în definiția plagiatului, faptul că se rezumă la doar câteva sute de cuvinte din cele circa 65.000 ale cărții e o dovadă că nu a existat intenția de a comite furt intelectual.

Profesorul austriac de la a cărui evaluare a pornit scandalul a mai fost în atenția presei internaționale, când una dintre investigațiile lui a dus la demisia unui ministru austriac, în 2021. 

Și Christopher Rufo are o reputație internațională. De numele lui se leagă acuzațiile de plagiat la adresa fostei președinte a Universității Harvard, Claudine Gay, care a demisionat la începutul acestui an.

• • Bogatul bogaților e în colțul lui Trump

Elon Musk, cel mai bogat om din lume, conform clasamentului Forbes, a devenit unul dintre cei mai generoși donatori ai campaniei lui Donald Trump.

Date furnizate Comisiei Electorale Federale arată că fondatorul Tesla și Space X a contribuit din iulie până în septembrie, așadar în decurs de trei luni, cu nu mai puțin de 75 de milioane de dolari la un Super PAC pe care l-a înființat tocmai pentru a promova alegerea ca președinte a candidatului republican.

Super PAC-urile sunt comitete de acțiune politică, grupuri înființate pro sau contra unui candidat sau ideologii, fără limită nici de încasări, nici de cheltuieli.

Susținerea lui Elon Musk nu se rezumă doar la bani. Intenționează să pornească un turneu în Pennsylvania, unul din statele-cheie, în cadrul căruia va organiza întâlniri cu alegătorii, pentru a-i convinge să-l voteze pe Trump pe 5 noiembrie.

• • Bonus: Here we go again

Un bărbat înarmat a fost depistat la un filtru de securitate amenajat pentru un miting de campanie al lui Donald Trump în California. Individul avea în mașină o pușcă încărcată, un pistol și muniție, iar asupra sa au fost găsite invitații VIP la miting și legitimații de presă toate false. 

După două tentative de asasinat, inclusiv una din care Donald Trump a scăpat ca prin urechile acului, serviciul de protecție și pază însărcinat să-l apere pe republican în campanie suflă și în iaurt. 

Despre istoricul lui Donald Trump cu serviciile americane și cât de complicată a devenit relația în perioada campaniei electorale puteți citi într-o analiză publicată de The New York Times.

Migrația, de la un Donald la altul

Peste tot și mai ales în context electoral, imigranții devin țap ispășitor pentru toate problemele.

Angajatorii plătesc mai puțin? E vina imigranților că acceptă salarii mici. Sunt mai puține oferte de muncă? E vina imigranților că le iau pe toate. Cresc riscurile de securitate? E vina imigranților. Imigranții primesc locuințe și noi nu ne permitem să ne cumpărăm o casă. Lista e lungă și foarte similară, indiferent că vorbim despre Statele Unite sau Uniunea Europeană.

Politica de migrație a Uniunii Europene e pe jar de câteva luni, din cauza deciziilor luate de mai multe state membre. 

Cel mai recent caz este al Poloniei. Premierul Donald Tusk a anunțat suspendarea temporară a dreptului la azil, ca parte a unei reforme a sistemului de migrație. 

Una dintre premisele lui Tusk este că Rusia și Belarus folosesc refugiații pe post de masă de manevră în războiul hibrid împotriva statelor europene, adică facilitează, ba chiar încurajează tranzitul pe teritoriul lor către UE. 

Cele mai recente date Eurostat, publicate în martie anul acesta și valabile pentru 2022, arată într-adevăr o creștere majoră a numărului de imigranți din afara UE: 5,1 milioane în 2022, față de 2,7 milioane anul anterior. 

Chiar și așa, raportat la întreaga populație a Uniunii Europene, doar 27,3 milioane de oameni sunt cetățeni non-UE, ceea ce reprezintă un procent de 6,1%.

În România, procentul de imigranți proveniți din afara UE raportat la populația totală a țării este de 0,8%.

Imigrația, nu atât soluțiile, cât problemele pe care le generează, este subiectul preferat al extremei drepte europene. Prin demonizarea fenomenului, forțele radicale au ajuns să fie preferatele alegătorilor, deși, cu câteva excepții, puține partide chiar ajung să facă parte din vreun executiv.

Îngrijorător este că discursul anti-imigrație e contagios și ajunge să infecteze tot spectrul politic de dragul voturilor.

Alegerile ar fi și motivul, cred jurnaliștii de la Politico, pentru care Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European, a abordat această strategie radicală, deoarece polonezii vor fi chemați anul viitor la urne pentru a-și alege un nou președinte. 

Și, după toate calculele, chestiunea refugiaților a început să îngrijoreze și acolo populația.  

Peste Ocean, imigrația rămâne subiectul preferat și al lui Donald Trump (vezi aici o declarație care s-a viralizat).

Asta pentru că, potrivit unei cercetări Gallup, imigrația este al doilea cel mai important subiect de îngrijorare și pentru alegătorii republicani. Pe primul loc este economia.

Conform unui raport al Congresului citat de Associated Press, imigrația netă – imigranți minus emigranți – a fost de 3,3 milioane în 2023, triplu față de estimări. 

Ceea ce e benefic pentru piața muncii. În ultimii patru ani, detaliază AP, numărul celor care s-au angajat sau erau în căutarea unui loc de muncă crescuse cu 8,5 milioane. 72% dintre aceștia erau născuți în străinătate. 

În tabăra alegătorilor democrați, doar 23% consideră imigrația un subiect foarte important. Pentru ei, cel mai mare motiv de îngrijorare este starea democrației în Statele Unite. 

Cifrele care contează