20 de ani de Facebook. Cum am crescut odată cu o rețea tot mai dăunătoare și ce se vede în viitor
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
La 20 de ani de la lansare și la 15 ani de când e populară și în România, Facebook rămâne rețeaua socială cea mai folosită de români, cu aproape 13 milioane de utilizatori. Adică, peste 57% din populația țării și peste 17% din numărul utilizatorilor din Europa de Est, majoritatea cu vârste între 25 și 34 de ani.
Românii încă preferă rețeaua creată de Mark Zuckerberg, chiar dacă de-a lungul timpului a fost implicată în atât de multe scandaluri și a luat atât de multe amenzi, încât e greu să ții pasul cu ele.
UPDATE: Pe 30 aprilie 2024, Comisia Europeană a deschis o anchetă contra companiei Meta, pentru a stabili dacă Instagram și Facebook au încălcat legea (DSA, Digital Services Act), în legătură cu publicitatea înșelătoare și conținutul politic. De asemenea, aceste rețele sociale nu au implementat un instrument eficient de monitorizare a alegerilor și a discursului civic al terților, în timp real, înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Comisia mai este îngrijorată de planul Meta de a elimina CrowdTangle, un instrument care agregă informații în timp real despre conținutul popular pe rețelele sociale.
Facebook s-a schimbat semnificativ față de acum două decenii și a devenit unul dintre giganții tech care a schimbat lumea și fără de care majoritatea oamenilor nu își pot imagina viața. Ce am învățat însă în acest timp și către ce ne îndreptăm?
News Feed-ul a schimbat internetul pentru totdeauna
Pe 4 februarie 2004, Mark Zuckerberg, atunci în vârstă de 19 ani, a lansat TheFacebook.com, o versiunea digitală a catalogului studenților de la Harvard. Dosarul virtual cu nume și poze avea însă câteva avantaje: studenții puteau împărtăși la ce cursuri mergeau și dacă erau singuri sau într-o relație. Mai mult, puteau să-și trimită mesaje unul altuia.
TheFacebook.com a avut un impact masiv asupra vieții sociale a studenților de la Harvard și a devenit un hit în doar câteva luni. La sfârșitul verii, Zuckerberg renunțase la studii, ca să se concentreze pe extinderea serviciilor Facebook în mai multe campusuri. Timp de doi ani, rețeaua a fost accesibilă doar studenților din SUA.
Dar, odată disponibilă publicului larg, a crescut fulgerător la 12 milioane de utilizatori, până la finalul lui 2006. Se diferenția de cealaltă rețea socială de succes de la acea vreme, My Space, prin faptul că nu era doar un spațiu unde îți făceai prieteni noi, ci unul unde îți puteai recrea rețelele sociale din offline. Zuckerberg descria Facebook ca fiind „o utilitate”, o tehnologie care va conecta lumea.
Chiar dacă intenția a fost de a facilita interacțiunea, lansarea conceptului de „News Feed”, în 2006, primul feature care automatiza distribuirea postărilor utilizatorilor către persoanele din lista de prieteni, avea să schimbe internetul pentru totdeauna.
Acum postările prietenilor veneau către tine și tot ce aveai de făcut era să scrollezi la infinit. Acesta a fost un moment cheie în felul în care erau percepute rețelele sociale. A adus un nou tip de vizibilitate și a încurajat lumea să posteze mai mult și mai divers, de la schimbări de status, planuri de weekend, păreri despre evenimente actuale sau despărțiri de persoana iubită. Toată lumea avea acum audiența proprie. Iar asta a dus în timp la apariția unei noi ocupații: cea de influencer.
În 2007, Facebook avea deja 50 de milioane de utilizatori. Anul următor numărul lor s-a dublat. Creșterea semnificativă a fost cauzată în parte și de adăugarea unor funcții noi care au devenit foarte populare.
În 2008, Facebook a introdus chat-ul privat, wall-ul de pe profilul fiecărui utilizator și prima aplicație pentru iPhone. A fost și primul an în care fondatorul Mark Zuckerberg a apărut în lista miliardarilor făcută de Forbes, cu o avere de 1,5 miliarde de dolari, la doar 23 de ani. Anul următor, Facebook a continuat să inoveze și a creat butonul „like”, un feature care a fost ulterior copiat de toate rețelele sociale.
În 2012, când rețeaua a ajuns la un miliard de utilizatori, s-a listat la bursă. Valora 104 miliarde de dolari.
Facebook și promisiunea libertății de exprimare
În România, Facebook a intrat cu adevărat pe piață și a crescut în popularitate începând cu 2009, când s-a migrat masiv de pe hi5 și Yahoo 360, pe rețeaua lui Mark Zuckerberg.
„Rata de adopție a fost fabuloasă. Nu la fel de spectaculoasă ca cea a TikTok, însă tot a fost impresionant. Asta și pentru că atunci Facebook era singura rețea de acest tip, deci avea avantajul primului venit”, spune Monica Jitariuc, consultantă în comunicare și trainer, cu peste 20 de ani experiență în online.
Facebook a prins rapid în toată lumea, pentru că promitea o modalitate simplă de a rămâne conectat cu prietenii, „nu cu băncile, cu brandurile sau cu parlamentul. Oamenii aveau nevoie de asta, nu avuseseră până atunci un instrument digital prin care să-și regăsească foștii colegi de liceu sau un loc virtual, în care să vadă bebelușul unor cunoștințe”, spune ea.
Rețeaua socială devenise un soi de piață publică în care lumea putea să își exprime ideile, sentimentele, opiniile despre cele mai importante evenimente din țară. Iar asta a atras oamenii care simțeau nevoia unui spațiu în care să se poată exprima liber, în scris sau în imagini.
Facebook mai făcuse însă „o promisiune superbă”, „pe care o afișa peste tot” și care între timp s-a dovedit a fi o minciună – „ne spunea că va fi mereu gratuit”, explică Jitariuc.
Deși „la început lumea a primit cu brațele deschise acest concept nou, în timp lucrurile s-au schimbat. Acum, Facebook e implicat în multe procese și sunt multe nereguli privind moderarea de conținut”, explică Cătălina Goanță, profesoară de drept privat la Universitatea din Utrecht, Olanda, specializată pe monetizarea online.
După numeroase scandaluri în care rețeaua a fost implicată – de la nerespectarea vieții private, lipsa moderării conținutului care instigă la ură, amplificarea dezinformării, până la impactul negativ asupra sănătății mintale, rămâne o întrebare validă:
Cum a schimbat Facebook lumea care ne înconjoară?
Puțini ar fi putut să prevadă la început că Facebook (și rețelele sociale în general) vor deveni o competiție pentru oricare altă modalitate de petrecere a timpului liber.
„Aici au avut un impact imens, pentru că reușesc să țină oamenii lipiți de ecrane. Iar Facebook a fost prima care a făcut asta foarte eficient”, spune Monica Jitariuc.
Rețeaua reușește atât de bine să capteze atenția și să ofere mici doze de dopamină, încât a devenit din ce în ce mai dificil să rămâi concentrat pe un singur lucru mai mult timp. Tot mai multe studii arată că rata de atenție a oamenilor e din ce în ce mai scăzută. Facebook a schimbat felul în care ne raportăm la orice formă de conținut.
O altă schimbare uriașă a fost modul în care se promovează brandurile. Rețelele sociale au adus companiilor un canal direct către clienți. Din totalul de utilizatori activi ai platformei, 75,3% reprezintă audiența atinsă de publicitatea de pe Facebook, la nivel global.
Meta, compania mamă a Facebook, adună constant miliarde de date personale ale utilizatorilor (ce postează, la ce dau like, ce urmăresc etc.). Le vând apoi brandurilor, care se folosesc de ele pentru a-și face reclamă mult mai eficient, țintind direct persoanele care au cele mai mari șanse să le cumpere produsele.
E un model de business complet nou, care a adus companiei bani serioși (113 miliarde de dolari doar în 2022), dar și brandurilor, în general. Anul trecut s-au cheltuit 270 de miliarde de dolari pentru reclame în rețelele sociale ale Meta, cele mai folosite de companii pentru a se promova.
Modelul este însă din ce în ce mai contestat. Utilizatorii care credeau că folosesc rețeaua gratuit au aflat că ei sunt de fapt produsul, iar datele lor personale sunt vândute.
Procesele în care Facebook este implicată „aduc o nouă eră în ceea ce privește interpretarea rolului acestei rețele în lumea noastră”, consideră profesoara universitară Cătălina Goanță.
Deși „Meta a făcut eforturi foarte mari pentru a mări transparența și pentru a oferi un sistem calitativ de moderare de conținut”, Goanță se întreabă cum ar fi arătat platforma azi, dacă nu ar fi existat avertizori de integritate și scandalul Cambridge Analytica. Compania britanică de consultanță politică a colectat cu ajutorul Facebook datele personale a peste 87 de milioane de utilizatori, fără consimțământul acestora, pentru a face publicitate politică, în anii 2010.
Partea plină a paharului: mobilizarea pentru cauze nobile
În ciuda scandalurilor menționate și a modelului de business care transformă utilizatorii în produs, Facebook a avut pe parcursul timpului capacitatea de a mobiliza oamenii în direcții bune.
E vorba de strângeri de fonduri pentru persoanele în nevoie (refugiații ucraineni), posibilitatea de a te marca ca fiind în siguranță în timpul unui dezastru natural (cutremurul din Turcia), mișcări sociale care au schimbat regimuri autoritare (Primăvara arabă), au oprit dezastre ecologice (Roșia Montană) sau au dat jos guverne (protestele împotriva OUG 13).
Cum arată viitorul Facebook
Facebook se încăpățânează să supraviețuiască, în ciuda numeroaselor scandaluri, amenzi și apariții ale altor rețele sociale. În continuare e cea mai populară rețea socială din România, dar și din lume. Poate creația lui Mark Zuckerberg să se adapteze și să crească în continuare?
„E întrebarea care stă pe buzele tuturor. Zuckerberg a încercat constant să se adapteze, a făcut acest rebranding cu Meta și a încercat să împingă conceptul de metaverse (n.r. – avatarurile utilizatorilor interacționează într-o lume virtuală), care deocamdată nu prea a prins și e oarecum pe pauză. Cred că ar trebui să ne întrebăm mai degrabă în ce direcție se vor îndrepta rețelele sociale în general”, spune profesoara Cătălina Goanță.
„E important de observat că în clipa de față oamenii pe internet fac shopping, se uită la stream-uri și socializează. Facebook are capacitatea de a combina toate aceste concepte. Depinde de ei cum vor gestiona asta. E-commerce-ul este o direcție importantă pe viitor și rămâne de văzut cum va implementa Meta asta”, adaugă ea.
Este posibil ca numărul de utilizatori Facebook să scadă în următorii ani, consideră Monica Jitariuc.
Noile platforme sunt mult mai bine pliate pe nevoile generațiilor mai tinere și au potențialul să atragă din ce în ce mai mulți utilizatori în viitor, iar Facebook riscă să rămână în urmă. Chiar dacă datele din prezent arată că majoritatea utilizatorilor Facebook la nivel global au între 18 și 34 de ani (52,2%), în timp ce doar doar 12,7% au peste 55 de ani, viitorul pare mai degrabă rezervat altor platforme, crede Monica Jitariuc.
Tik Tok a fost o rețea gândită de la început pentru Gen Z. „Dansuri sincron și lipsyncing au populat rețeaua și au atras tinerii. Algoritmul care face descoperirea de conținut nou pe bază de interese, favorizând doomscrolling-ul și dependența, a fost teren fertil pentru tinerii în căutare de escapism, pe fond de anxietate în creștere. Conținutul snackable, scurt și dinamic, ușor de făcut și de consumat la nesfârșit a răspuns atenției tot mai limitate a publicului tânăr”, explică ea.
Discord este interesant pentru nativii digitali, „pentru că susține, prin canalele bazate pe interese, sentimentul de apartenență la o comunitate. Are canale publice, dar și private, cu acces restricționat (Gen Z este preocupat de intimitate)”, spune Jitariuc.
Pornită ca platformă de gaming, Twitch a atras tinerii pasionați de conținutul live și a venit cu un format cu posibilități diverse de interacțiune. „A fost utilă și posibilitatea de a susține financiar creatorii de conținut preferați, astfel a strâns comunități în jurul streamer-ilor”, conchide ea.
Articol editat de Ioana Moldoveanu
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
