Rate duble rămase sus
Panorama: Care este explicația?
Irina Chițu: S-au făcut foarte multe refinanțări, tocmai pentru că, din cauza dobânzilor ridicate, dobânda variabilă crescând foarte tare, au crescut și ratele. S-au dublat în multe cazuri și au rămas sus. Și, atunci, ca să mai scape de povara aceasta a ratelor mari, clienții au făcut multe refinanțări.
E drept că au venit și băncile cu oferte foarte bune de dobândă fixă inițială, pe trei ani, pe cinci ani, chiar mai mică decât indicii IRCC și ROBOR.
Panorama: Cine se califică pentru refinanțare?
Irina Chițu: Te califici pentru o refinanțare și luna viitoare după ce ți-ai luat creditul. Poți să-l refinanțezi de câte ori vrei, dacă merită. La o refinanțare, este esențial să obții ceva în plus: fie că obții o rată mai mică sau, și mai bine, la un credit ipotecar, să-ți reduci perioada creditului.
Spre exemplu, în cazul unui credit Noua Casă, dacă anul trecut se trecea de la o dobândă variabilă la o dobândă fixă pe cinci ani, în contextul în care dobânda fixă era în momentul acela în piață undeva până în 6%, o persoană își putea păstra rata, dar își reducea perioada creditului cu opt ani. Este enorm, din perspectiva costurilor totale de dobândă care se economisesc din tot creditul.
Panorama: De ce le-a convenit băncilor să vină cu astfel de soluții?
Irina Chițu: Pe lângă faptul că le-au oferit o variantă celor care aveau credite mari, asta le-a dat posibilitatea de a atrage și credite noi. Acea primă rată contează când îți faci calculul la gradul de îndatorare.
Spre exemplu, la programul Noua Casă, poți să te indatorezi cel mult 40% – 45% din venit. Dacă o persoană are o dobândă fixă inițială mică, prima rată e mică. Sau e mai mică decât dacă ar fi cu o dobândă variabilă mai mare.
A existat un puseu în piață, care a dat peste cap toate ratele și atunci aceasta a fost soluția băncilor pentru ca ratele să poată fi susținute. Ideea e că poți să faci refinanțare ori de câte ori ai ceva de câștigat. E important de reținut că la refinanțare nu se ține cont de gradul de îndatorare.
Rate în euro vs credit în lei. Loviți, indiferent de moneda creditului
Panorama: Care dintre cei cu rate au fost mai loviți? Cei cu rate în euro sau cei cu rate în lei?
Irina Chițu: Au fost loviți toți cei cu dobândă variabilă, indiferent de moneda creditului. Timpul în care i-a lovit a fost diferit.
Întâi, au crescut dobânzile la lei și, ulterior, au început să crească și dobânzile la euro. În primă instanță, BNR-ul a crescut dobânda cheie, în 10 – 11 etape succesive. Imediat, s-a văzut la indicele ROBOR, care a crescut și el brusc, în fiecare lună, cu câte un punct procentual. Spre sfârșitul anului trecut, a început să crească și IRCC-ul. Dar și IRCC-ul, în ciuda acestui decalaj de șase luni, a crescut cu 5 puncte procentuale.
Ulterior, Banca Centrală Europeană a crescut dobânda cheie, anul trecut, pentru că și inflația în zona euro a crescut mai târziu. BCE a tot așteptat și nu a ridicat dobânda cheie, pentru că spera că e ceva temporar. În plus, nu voia să afecteze creșterea economică. EURIBOR-ul, indicele care este în creditele dependente în euro, a crescut și el. Dacă anul trecut în iulie era negativ, și a fost așa timp de șapte ani, a tot crescut, până a ajuns la 4,5 puncte procentuale. Deci, cei cu dobândă variabilă au fost clar foarte afectați.
Panorama: Ce alte soluții mai sunt?
Irina Chițu: Prima soluție în momentul în care a început să crească ROBOR-ul era trecerea la IRCC, care, în continuare, deși a crescut, e mai mic decât ROBOR-ul. Dacă, spre exemplu, ai un credit în euro, puteai să schimbi valuta, adică să faci o conversie valutară. Când ai probleme de plată, există varianta ca banca să îți restructureze creditul.
Chiar dacă banca nu are o ofertă avantajoasă în acel moment, îți poate restructura creditul, astfel încât să plătești câți poți tu, doar să plătești. Ideea e să nu întârzii sau să ajungi în situația în care nu-l mai poți plăti deloc. Deci, pe lângă refinanțare, se poate negocia direct cu banca sau prin intermediul unui conciliator. Pe restructurări, banca poate să ofere o perioadă de grație, în care consumatorul nu plătește nimic.
Băncile au bani, dar n-au cui să-i mai dea
Panorama: Cum se poate proceda într-un astfel de caz?
Irina Chițu: Clientul trebuie să fie cât mai transparent posibil. Banca vede că i-a scăzut veniturile, că i-au crescut cheltuielile, se pot întâmpla multe în 30 de ani.
Și atunci, este esențial să se stea de vorbă cu reprezentanții băncii, pentru a putea fi găsite soluții. Chiar dacă o bancă nu are soluția de dobândă fixă în ofertă, ea o poate oferi, personalizat, unui consumator.
Sau îi poate scădea soldul. La restructurare, este o negociere personalizată.
Sunt bănci care negociază. Vorbim, în general, de băncile mari. Au existat probleme și în trecut și atunci s-au obișnuit să vorbească cu consumatorii. În momentul de față, e lichiditate mare în bănci. Cu alte cuvinte, au bani, dar nu au cui să dea credite. Asta pentru că, dobânzile fiind foarte mari, oamenii nu se mai încadrează și nu pot lua un credit. Atunci, băncile se văd nevoite să vină cu soluții ori pentru a-și păstra clienții, ori pentru a atrage clienți de la competiție.
Despre Irina Chițu:

Este analistă financiară, cu o experiență de 15 ani în domeniul educației financiar-bancare. Este directoarea Finzoom.ro, un portal care monitorizează şi analizează piaţa financiară, compară produsele băncilor din România (credite de consum si pentru locuinta, depozite, carduri, investiţii).